Autoritățile recomanda distanțarea socială și, forțați de împrejurări, ne supunem. Dar ce efecte are aceasta distanțare asupra sănătății noastre fizice și mintale pe termen lung? Nu prea bună, cel puțin din ce sugerează rezultatele unui nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea McGill.
Aceștia au analizat o serie de studii referitoare la impactul singurătății asupra stării de bine și au pus în lumină consecințele negative pe care distanțarea socială le are asupra sănătății mintale și stării de bine, inclusiv asupra duratei de viață:
- Relaționarea interpersonală devine parte importantă de supraviețuire pe întreaga durată de viață.
Distanțarea socială este un factor important în creșterea numărului de decese.- Insuficiența stimulilor sociali afectează modul de gândire și capacitatea de memorare, glandele endocrine, sistemul nervos central, viața socială, funcționalitatea, precum și rezistența la afecțiuni fizice și psihice.
- Sentimentele de singurătate se reflectă în comunicarea pe rețelele de socializare, determinând o percepție socială negativă, crescând rata de îmbolnăvire și de mortalitate. La persoanele în vârstă, acestea pot grăbi debutul demenței și al Alzheimer-ului.
Singurătatea afectează în mod direct sistemul imunitar, reducând rezistența la boli și infecții. Oamenii integrați mai bine în societate au markerii biologici specifici funcțiilor fiziologice mai bine adaptați, bucurându-se de tensiune sistolică mai joasa, indice de masă corporală mai scăzut și nivel de proteină reactivă C mai redus.
Noi, oamenii, suntem ființe sociale. Pentru noi, interacțiunea socială are numeroase beneficii, atât fizice cât și psihice. Cu cât socializăm mai mult, cu atât starea noastră de sănătate se îmbunătățește și speranța de viață crește. Oamenii care se integrează în mai multe grupuri, cum ar fi cluburi sportive, biserici, grupuri axate pe afinități, își reduc riscul pentru o viitoare depresie cu aproximativ 25%.
«Suntem ființe umane. Interacțiunea socială și cooperarea au alimentat dintotdeauna ascensiunea culturii și civilizației umane. Ba mai mult, ființele sociale se chinuie când sunt forțate să trăiască în izolare. De la bebeluși la bătrâni, implicarea psihosocială în relații interpersonale este critică pentru supraviețuire», spune Danilo Bzdok, co-autor al studiului și profesor universitar la Catedra de Inginerie Biomedicală din cadrul Universității McGill și Membru al CIFAR Canada.
«În acest moment, este mai important decât oricând sa limităm lacunele cunoașterii impactului distanțării sociale asupra creierului uman și asupra bunăstării fizice și mintale», spune co-autorul Robin Dunbar, profesor emerit în psihologie evolutivă la Universitatea din Oxford.
Singurătatea s-a accentuat în ultimul deceniu. Având în vedere consecințele severe pe care această provocare crescândă le poate avea asupra sănătății noastre fizice și mintale, nevoia de a o recunoaște și combate e din ce în ce mai acerbă.
Deși mesajul general e clar – păstrați distanta socială – păstrați și întrețineți relațiile cu oamenii din jur, cu prietenii și rudele, măcar online sau telefonic! Pentru sănătatea noastră fizică și mintală, nu trebuie să permitem distanțării fizice să se transforme în distanțare psihologica și emoțională!