Te-ai întrebat vreodată cum să organizezi oamenii pentru a genera idei inovatoare? Să lucrezi în grupuri mari sau mici? Cu persoane similare sau diferite? Ei bine, cercetătorii de la Universitatea Binghamton din cadrul State University of New York, au venit cu răspunsuri surprinzătoare la aceste întrebări.
De ce este importantă organizarea corectă?
Fiecare manager, în special cei din corporațiile mari, se confruntă cu o dilemă comună: cum să organizeze angajații pentru a obține cele mai bune idei? Ei bine, cercetările recente au adus la lumină câteva concluzii neașteptate care ar putea schimba modul în care vedem lucrurile.
Cine sunt cercetătorii și ce au descoperit?
Profesorul Shelley D. Dionne, actualul decan al Școlii de Management de la Binghamton, și Profesorul Distins Hiroki Sayama au petrecut aproape 20 de ani studiind dinamica complexă a grupurilor și impactul acesteia asupra performanței organizaționale. Împreună cu alți colegi, au publicat un articol în jurnalul npj Complexity, în care analizează cum diferite grupuri de oameni abordează sarcinile creative.
Cum s-au desfășurat experimentele?
Între 2018 și 2020, 617 studenți de la Universitatea Binghamton au colaborat anonim folosind o interfață online asemănătoare cu Twitter. Sarcinile lor? Să dezvolte un slogan de marketing captivant pentru un laptop nou sau să scrie o poveste fictivă. Participanții au fost împărțiți în grupuri de 20-25 de persoane și și-au împărtășit ideile timp de 10 zile lucrătoare, câte 15 minute pe zi.
Rezultate surprinzătoare
Te-ai fi așteptat ca mai multe conexiuni să ducă la mai multe idei? Ei bine, nu este chiar așa! Conform lui Sayama, atunci când toți participanții au fost conectați în rețele sociale, diversitatea ideilor a scăzut. Deși comunicarea cu mai mulți oameni i-a făcut pe participanți mai fericiți, cei care au interacționat cu mai puțini colegi au generat idei mai bune.
Diversitatea nu este întotdeauna cheia
Un alt rezultat neașteptat a fost acela că grupurile diverse au generat idei mai conservatoare. De ce? Pentru că fiecare persoană și-a folosit expertiza pentru a ghida grupul către soluții mai „sigure”. În schimb, conexiunile aleatorii între oameni au produs cele mai bune idei.
Ideile ca organisme
Sayama compară procesul de generare a ideilor cu evoluția biologică. Ideile sunt ca niște organisme care fie se adaptează și prosperă într-un ecosistem diversificat, fie sunt eliminate dacă nu supraviețuiesc provocărilor. „Când două persoane vorbesc, e ca și cum ar fi două insule conectate de un canal, iar ideile sunt ca păsările sau peștii care circulă între ele,” explică Sayama.
Implementarea în mediul de lucru
Deși ar fi dificil de implementat astfel de experimente într-un birou obișnuit, managerii pot simplifica procesul întrebându-se: care este obiectivul? Promovarea unei „biodiversități” de idei necesită o strategie diferită față de menținerea unei idei „prețioase” în viață.
Concluzii și perspective viitoare
Dionne subliniază că punctul forte al studiului este intersecția dintre diferite discipline în explorarea proceselor creative în rețele. „Relaționarea generării de idei cu procesele evolutive a permis echipei de cercetare să folosească un cadru comun pentru a testa ipotezele,” spune ea.
Sayama adaugă că acesta nu este sfârșitul proiectului, ci doar începutul unor noi direcții de cercetare. Deși pandemia a pus proiectul pe pauză, echipa este încântată că rezultatele sunt acum publicate.
Aceste descoperiri ne arată că, asemenea luării de decizii, generarea de idei este un proces complex și fascinant. Pentru a-l facilita, trebuie să știi cum să organizezi oamenii, întrucât acest aspect poate face diferența între idei bune și idei geniale. Așadar, data viitoare când te gândești să organizezi o sesiune de brainstorming, amintește-ți de aceste concluzii și încearcă să le aplici!